Pensia alimentară provine din obligația părinților de întreținere a copiilor indiferent dacă locuiesc sau nu împreună. Conform art. 499 alin. (1) Cod civil, se arată că:
”Tatăl şi mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educația, învățătura şi pregătirea sa profesională”.
Un aspect important de reținut pentru părinții ce doresc să divorțeze este pensia de întreținere a copiilor. Care dintre părinți va fi obligat să achite pensia de întreținere și în ce cuantum?
Exemplu practic: Doi părinți căsătoriți sau nu, au împreună unul sau mai mulți copii. Aceștia decid să se separe (în drept sau în fapt – în cazul în care nu au fost căsătoriți). Părintele ce nu va mai locui cu minorul sau minorii va fi obligat să le achite pensie de întreținere.
-
Modalități prin care se execută pensia alimentară:
Pensia de întreținere poate fi prestată:
- în natură (părintele procură lunar bunurile necesare minorului);
- în echivalent (părintele este obligat la plata lunară a unei sume de bani);
- atât în natură cât și prin echivalent simultan.
Conform art. 530 Cod civil se arată că:
”(1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
(2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
(3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere”.
Totodată trebuie avut în vedere că obligația de plată a pensiei de întreținere poate fi și compensată. Pentru mai multe detalii și informații: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/211795
-
Persoanele îndreptățite la pensie de înreținere:
Pot beneficia de pensie de întreținere:
1.minorii;
2. majorii până la vârsta de 26 de ani dacă sunt în continuarea studiilor.
Conform art. 499 Cod civil se arată că:
”(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinții au obligația de a-i asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională.
(3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se afla în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
(4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială”.
-
Cuantumul pensiei de întreținere:
Art. 529 Cod civil arată în ce cuantum trebuie achitată pensia alimentară în cazul existenței unuia sau mai multor copii:
”(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
(3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat”.
-
Ce venituri trebuie calculate:
La stabilirea pensiei de întreținere trebuie luate în calcul toate venituri nete impozabile ale părintelui nerezident. Cu toate acestea legea prevede și anumite venituri exceptate de la acest calcul.
-
Modificarea și încetarea pensiei alimentare:
Pensia de întreținere poate fi micșorată sau majorată. Se poate solicita modificarea acesteia în funcție de scăderea sau creșterea veniturilor părintelui nerezident.
Art. 531 Cod civil menționează că:
”(1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mari sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
(2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației”.
-
Data plății pensiei alimentare:
Pensia alimentară se datorează de către părintele nerezident:
- de la data separării în fapt (în cazul în care părinții nu au fost căsătoriți),
- de la data introducerii cererii de divorț.
Conform art. 532 Cod civil:
”(1) Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
(2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioada anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului”.
Totodată, conform art. 533 Cod civil arată că:
”(1)Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
(3) De asemenea, părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutela poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioada în care se datorează întreținerea, în măsura în care debitorul întreținerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligații”.
-
Se poate renunța la pensia alimentară:
Legislația în vigoare arată expres că nu se poate renunța la obligația de întreținere. Convenții încheiate între părți cu acest scop sunt lovite de nulitate. Pe de altă parte, nici printr-o hotărâre judecătorească nu poate să privească acest aspect.
Art. 515 Cod civil arată că:
”Nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere”.
-
Ce fac dacă nu este plătită pensia alimentară:
În cazul în care obligația de plată a pensiei de întreținere nu este îndeplinită, se poate recurge la procedura executării silite. Părintele sau copilul major poate să solicite punerea în executare a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus această obligație. Astfel, sumele cuvenite vor fi încasate prin intermediul popririi asupra bunurilor debitorului.
-
Întrebări utile despre pensia alimentară pentru a consulta un avocat:
- Dacă cel obligat să achite pensia alimentară nu are loc de muncă, copilul nu mai primește întreținere din partea lui?
- Dacă părintele lucrează în străinătate, copilul poate primi pensie alimentară?
- Dacă veniturile părintelui nerezident au crescut, pot solicita majorarea pensiei alimentare? Dar în cazul în care au scăzut?
- Dacă instanța de judecată a stabilit o sumă fixă de achitat în sarcina părintelui nerezident, acesta îi poate cumpăra bunuri în contul sumei datorate?
- Ce pot face dacă cel obligat la plata pensiei alimentare nu achită sau nu achită cu regularitate?
În final, trebuie avut în vedere că informațiile prezentate sunt doar câteva situații practice soluționate cu succes de către avocații noștri specializați. Cu toate acestea, problematica juridică tranșată este mult mai vastă fiind necesar studierea fiecărei spețe în parte. Pentru acest lucru puteți să ne contactați pentru mai multe informații.